Notariatul in serviciul cetateanului european
Cine este notarul? Care este rolul sau? Ce servicii poate aduce el cetăţenilor şi întreprinderilor din ţările membre ale Uniunii ?
Iată un rezumat al profesiunii notariale, al specificităţilor sale şi al atuurilor sale majore, pe care C.N.U.E. le valorifică atât pe lângă instituţiile europene ca şi pe lângă cetăţeni .
Recurgerea la notar: un gaj de securitate juridica si de eficacitate.
Notarul este însărcinat să redacteze convenţiile private şi să consilieze părţile, în acelaşi timp fiind obligat la imparţialitate în privinţa fiecăreia dintre ele. Redactor al actelor autentice, notarul este responsabil atât de legalitatea acestora cât şi de sfaturile pe care le dă. El trebuie să informeze părţile asupra implicaţiilor si a consecinţelor obligaţiilor pe care le subscriu.
Notarul poate da puterea de hotărâre actelor pe care le redactează. Actul va putea atunci sa fie în mod direct înscris in registrele publice sau executat in caz de încălcare a obligaţiilor de către una dintre părţi, fără a fi recurs in prealabil la judecător.
Notarul este de asemenea un conciliator care, cu toata imparţialitatea şi în strictul respect al legii, aduce părţile la găsirea unui echilibru in interesele lor reciproce din contract.
Un acces facil, puţin oneros si egalitar la drept.
A consulta un notar este un mijloc simplu, puţin oneros si egalitar pentru toţi de a accede la drept in general.
Apropiaţi de cetăţean, sunt in jur de 35.000 de notari, repartizaţi geografic pe ansamblul teritorial al celor 19 State membre care se găsesc in permanenta in serviciul cetăţeanului, si asta chiar in locurile cele mai retrase ale teritoriului naţional. Fiecare poate deci cu uşurinţa să recurgă la serviciile unui notar, fără vreo formalitate sau vreo procedură prealabilă.
Statul a subordonat profesiunea notarială şi exercitarea activităţilor sale unei reglementari adaptate; aceasta garantează competenţa şi disponibilitatea notarului, ca şi calitatea şi accesibilitatea serviciului îndeplinit.
Unul dintre pilonii ordinii juridice.
Notarul joaca un rol important in viata juridica a unui Stat. El constituie unul dintre cei trei piloni ai ordinii juridice (magistraţi, notari, avocaţi).
Statul delega notarului o parcelă a autorităţii şi puterilor publice pentru a îndeplini o misiune de serviciu public: într-adevăr, notarul consiliază intr-un mod imparţial părţile cu ocazia redactării unui contract . In plus, el poate sa redacteze acest contract in forma autentică, dându-i astfel aceeaşi forţă probantă si executorie ca şi aceea a unei hotărâri. Iată de ce se zice ca notarul este magistratul prin buna înţelegere, sau că el exercita justiţia preventivă.
De altfel, notarul este un ofiţer public care îşi exercita funcţiunile sale in cadrul unei profesiuni liberale. Dualitatea statutului funcţiei notariale a fost vruta de către legislator. Într-adevăr, Statul nu a dorit să facă din notar un funcţionar. El a lăsat cetăţeanului libertatea de a-şi alege notarul, aşa după cum a vrut de asemenea ca acest ofiţer public să fie responsabil pentru actele sale. Egalitatea cetăţeanului în faţa justiţiei, in cazul preventiv, raportul de încredere care îl uneşte pe notar de clientul sau si cea mai buna protecţie a acestuia din urma pretindeau aceasta dualitate.
Notarul, ca si magistratii, este obligat la secretul profesional. El se apropie de magistrat atât prin condiţiile numirii sale, cât si prin independenta sa, inamovibilitatea sa, imparţialitatea sa, forţa probantă si executorie a actelor sale si controlul activităţii sale de către Ministerul de Justiţie.
Cine este notarul? Care este rolul sau? Ce servicii poate aduce el cetăţenilor şi întreprinderilor din ţările membre ale Uniunii ?
Iată un rezumat al profesiunii notariale, al specificităţilor sale şi al atuurilor sale majore, pe care C.N.U.E. le valorifică atât pe lângă instituţiile europene ca şi pe lângă cetăţeni .
Recurgerea la notar: un gaj de securitate juridica si de eficacitate.
Notarul este însărcinat să redacteze convenţiile private şi să consilieze părţile, în acelaşi timp fiind obligat la imparţialitate în privinţa fiecăreia dintre ele. Redactor al actelor autentice, notarul este responsabil atât de legalitatea acestora cât şi de sfaturile pe care le dă. El trebuie să informeze părţile asupra implicaţiilor si a consecinţelor obligaţiilor pe care le subscriu.
Notarul poate da puterea de hotărâre actelor pe care le redactează. Actul va putea atunci sa fie în mod direct înscris in registrele publice sau executat in caz de încălcare a obligaţiilor de către una dintre părţi, fără a fi recurs in prealabil la judecător.
Notarul este de asemenea un conciliator care, cu toata imparţialitatea şi în strictul respect al legii, aduce părţile la găsirea unui echilibru in interesele lor reciproce din contract.
Un acces facil, puţin oneros si egalitar la drept.
A consulta un notar este un mijloc simplu, puţin oneros si egalitar pentru toţi de a accede la drept in general.
Apropiaţi de cetăţean, sunt in jur de 35.000 de notari, repartizaţi geografic pe ansamblul teritorial al celor 19 State membre care se găsesc in permanenta in serviciul cetăţeanului, si asta chiar in locurile cele mai retrase ale teritoriului naţional. Fiecare poate deci cu uşurinţa să recurgă la serviciile unui notar, fără vreo formalitate sau vreo procedură prealabilă.
Statul a subordonat profesiunea notarială şi exercitarea activităţilor sale unei reglementari adaptate; aceasta garantează competenţa şi disponibilitatea notarului, ca şi calitatea şi accesibilitatea serviciului îndeplinit.
Unul dintre pilonii ordinii juridice.
Notarul joaca un rol important in viata juridica a unui Stat. El constituie unul dintre cei trei piloni ai ordinii juridice (magistraţi, notari, avocaţi).
Statul delega notarului o parcelă a autorităţii şi puterilor publice pentru a îndeplini o misiune de serviciu public: într-adevăr, notarul consiliază intr-un mod imparţial părţile cu ocazia redactării unui contract . In plus, el poate sa redacteze acest contract in forma autentică, dându-i astfel aceeaşi forţă probantă si executorie ca şi aceea a unei hotărâri. Iată de ce se zice ca notarul este magistratul prin buna înţelegere, sau că el exercita justiţia preventivă.
De altfel, notarul este un ofiţer public care îşi exercita funcţiunile sale in cadrul unei profesiuni liberale. Dualitatea statutului funcţiei notariale a fost vruta de către legislator. Într-adevăr, Statul nu a dorit să facă din notar un funcţionar. El a lăsat cetăţeanului libertatea de a-şi alege notarul, aşa după cum a vrut de asemenea ca acest ofiţer public să fie responsabil pentru actele sale. Egalitatea cetăţeanului în faţa justiţiei, in cazul preventiv, raportul de încredere care îl uneşte pe notar de clientul sau si cea mai buna protecţie a acestuia din urma pretindeau aceasta dualitate.
Notarul, ca si magistratii, este obligat la secretul profesional. El se apropie de magistrat atât prin condiţiile numirii sale, cât si prin independenta sa, inamovibilitatea sa, imparţialitatea sa, forţa probantă si executorie a actelor sale si controlul activităţii sale de către Ministerul de Justiţie.
