Regimul matrimonial se lichidează la desfacerea căsătoriei prin divorţ, la schimbarea regimului matrimonial existent sau la decesul unuia dintre soţi.
Actul de lichidare se incheie, dupa caz:
Lichidarea se efectuează prin act de lichidare încheiat în formă autentică sau, în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească.
Regimul matrimonial se poate lichida total sau parţial. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi a obligaţiilor ce nu au fost lichidate (art.355 alin.2). Dacă foştii soţi omit a declara bunuri/datorii la încheierea actului de lichidare, aceştia vor putea încheia ulterior un supliment al actului de lichidare, incluzând bunurile/datoriile omise. În acest caz, nu vor putea să modifice cota de contribuţie stabilită prin actul de lichidare iniţial.
În actul de lichidare a comunităţii, prima operaţiune va fi aceea de a se determina cota parte care îi revine fiecărui soţ/fost soţ pe baza contribuţiilor sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor. Apoi se va proceda la partajul bunurilor şi la regularizarea datoriilor.
În cazul decesului unuia dintre soţi, lichidarea regimului matrimonial se face de către soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat sau, în cazul soţilor codecedaţi sau comorienţi, de către moştenitorii celor doi, prin acelaşi înscris.
Actul de lichidare se încheie obligatoriu de către toţi moştenitorii legali şi/sau testamentari. Aceştia pot fi reprezentaţi la încheierea actului de lichidare printr-un mandatar cu procură specială autentică dată în vederea dezbaterii succesiunii.
Actul de lichidare se încheie obligatoriu şi atunci când soţul supravieţuitor vine singur la moştenire.
Toate regimurile matrimoniale se lichidează la încetarea acestora.
Actul de lichidare se întocmeşte chiar dacă soţii nu au dobândit bunuri comune în timpul căsătoriei, iar soţul decedat a avut numai bunuri/datorii proprii (indiferent că acestea au fost dobândite/contractate înainte sau în timpul căsătoriei).
În cazul unei proceduri succesorale succesive, dacă toţi defuncţii au fost căsătoriţi, se vor autentifica acte de lichidare distincte. Actele de lichidare vor fi semnate de moştenitorii fiecărui defunct în parte.
Actul de lichidare se incheie, dupa caz:
- între foşti soţi (după divorţ)
- între soţi (care îşi schimbă regimul matrimonial)
- între soţul supravieţuitor şi moştenitor sau între moştenitorii celor doi soţi ( la dezbaterea procedurii succesorale)
Lichidarea se efectuează prin act de lichidare încheiat în formă autentică sau, în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească.
Regimul matrimonial se poate lichida total sau parţial. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi a obligaţiilor ce nu au fost lichidate (art.355 alin.2). Dacă foştii soţi omit a declara bunuri/datorii la încheierea actului de lichidare, aceştia vor putea încheia ulterior un supliment al actului de lichidare, incluzând bunurile/datoriile omise. În acest caz, nu vor putea să modifice cota de contribuţie stabilită prin actul de lichidare iniţial.
În actul de lichidare a comunităţii, prima operaţiune va fi aceea de a se determina cota parte care îi revine fiecărui soţ/fost soţ pe baza contribuţiilor sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor. Apoi se va proceda la partajul bunurilor şi la regularizarea datoriilor.
În cazul decesului unuia dintre soţi, lichidarea regimului matrimonial se face de către soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat sau, în cazul soţilor codecedaţi sau comorienţi, de către moştenitorii celor doi, prin acelaşi înscris.
Actul de lichidare se încheie obligatoriu de către toţi moştenitorii legali şi/sau testamentari. Aceştia pot fi reprezentaţi la încheierea actului de lichidare printr-un mandatar cu procură specială autentică dată în vederea dezbaterii succesiunii.
Actul de lichidare se încheie obligatoriu şi atunci când soţul supravieţuitor vine singur la moştenire.
Toate regimurile matrimoniale se lichidează la încetarea acestora.
Actul de lichidare se întocmeşte chiar dacă soţii nu au dobândit bunuri comune în timpul căsătoriei, iar soţul decedat a avut numai bunuri/datorii proprii (indiferent că acestea au fost dobândite/contractate înainte sau în timpul căsătoriei).
În cazul unei proceduri succesorale succesive, dacă toţi defuncţii au fost căsătoriţi, se vor autentifica acte de lichidare distincte. Actele de lichidare vor fi semnate de moştenitorii fiecărui defunct în parte.